Aş vrea să pot să-mbătrânesc frumos

octombrie 27, 2009

Îi văd în fiecare dimineată. Impropriu zis dimineaţă, pentru că atunci când ei îşi fac apariţia în bucătărie se apropie deja de ora 9.00. Intră amândoi în acelaşi timp, îmbrăcaţi foarte gros, cu halate grele din monton, cu fesuri. Deschid aragazul şi se pun la taclale. Seara când ajung acasă, ei tot în bucătărie sunt, tot cu aragazul aprins, tot la taclale. Nu vă gândiţi că sunt o iscoditoare, că n-am altă treabă mai bună de făcut decât să trag cu ochiul la vecini, nici vorbă. Doar că e inevitabil să nu-i văd ori de câte ori mă apropii de fereastra mea din bucătărie. Şi, apoi, recunosc, câteodată chiar îmi place să zăbovesc cu privirea pentru că pur şi simplu mă relaxează liniştea din bucătăria lor în comparaţie cu agitaţia din casa mea.

Cireste mai departe