Istrati. 75

„Baraganul nu e interesant. Nu e un loc de vizitat. E sucit, ca o femeie îmbracata în zdrente, ca o mahalagioaica impodobita cu diamante. Pamântul n-a fost dat omului numai cu scopul sa-i umple burta cu malai. Mai sunt si colturi harazite reculegerii. Asta e Baraganul”. (Ciulinii Baraganului)
„Ciulinii de care vorbesc aici apar de indata ce se topeste zapada, sub forma unei ciuperci, un zbarciog. In mai putin de o saptamana, daca e cald, ei napadesc pamantul. Asta e tot ce Baraganul poate sa indure pe spinarea lui. Mai indura si turmele de oi, care sunt lacome de acest ciulin si il pasc aprig. Dar cu cat il pasc, cu-atât creste, se rotunjeste mereu si ajunge sa atinga dimensiunile unei damigene mari. Atunci oile nu-l mai pasc, il lasa in pace, caci inteapa groaznic. Stie sa se apere, buruiana dracului! Ca si buruiana omeneasca: cu cat e mai netrebuincioasa, cu atat stie sa se apere mai cu inversunare”.

Astazi se implinesc 75 de ani de la moartea scriitorului Panait Istrati (n. 10 august 1884 Braila — d. 16 aprilie 1935, Bucuresti). De aceea, astazi, va recomand un articol extraordinar publicat de „Obiectiv”, sub semnatura profesorului Viorel Mortu. Cititi aici.

Publicitate