In fiecare an, la 22 aprilie, se sarbatoreste Ziua Planetei Pamant, o manifestare ce se doreste a fi un semnal de alarma pentru protejarea mediului inconjurator, o zi in care sa militam pentru un mediu mai curat si nepoluat.
Romania nu e nici pe departe printre marii poluatori ai lumii, si, totusi, problemele climatice cu care se confrunta nu sunt deloc de neglijat. In ultimii ani, in tara, regiuni intinse au devenit terenuri aride, inundatiile, temperaturile extreme, viscolele puternice sau, dimpotriva, iernile exagerat de calde, fac deja parte din cotidian. Iarna, zone intregi sunt paralizate de zapada iar vara ne topim la propriu sun razele neiertatoare ale soarelui. Bucurestiul a devenit una din cele mai fierbinti capitale ale lumii, iar in Baragan agricultura se zbate in agonie. Si toate acestea, doar pentru ca in Romania nu mai are cine sa cheme ploaia si sa tina piept Crivatului siberian – noi nu prea mai avem paduri. In comparatie cu media europeana de 33%, Romania nu are decit 26% suprafata impadurita. Iar aceasta cred eu este cea mai grava problema de mediu cu care noi romanii ne confruntam.
In judetul Braila situatia e si mai dramatica – sub 6% din suprafata e acoperita cu paduri. Cum de s-a ajuns aici? Simplu: in perioada comunista, trupuri intregi de paduri au fost distruse abuziv pentru “a reda agriculturii cit mai mult teren cultivabil”. „Iar cind distrugi padurea, seaca izvorul”, se spune. Noi nu ne-am multumit doar cu padurile de pe terasa, am distrus Balta Brailei si am transformat-o in Insula Mare, cea mai intinsa exploatatie agricola a Europei. Efectele se vad. Am fost brutali, si natura se razbuna. Acum vrem cu disperare sa ne indreptam greseala, dar nu sunt bani. Specialistii locali au realizat inca din 1999 un proiect menit a rezolva problema, dar niciodata la Bucuresti nu au fost suficiente fonduri…
Sunt zile in care uitam lucrul acesta insa de fiecare data cand gerul siberian ne cotropeste, in fiecare zi in care arsita parjoleste culturile, ne amintim de toate defrisarile abuzive, de fiecare copac ucis din prostie. Atunci ne amintim mai mult ca niciodata de toate acele paduri ce-ar fi putut sa fie…
Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte 
Ar trebui sa ma mandresc ca Suceava are cel mai mare fond forestier, dar parca ceva ma tine. De ziua pamantului, noi plantam in fiecare liceu un copac, simbol al vietii si al legaturii dintre elevi si mediu. Cu pasi mici, poate schimbam ceva in comunitatea noastra.
[…] Paduri ce-ar fi putut sa fie… « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte said this on 22/04 at 10:20 […]
Of, m-a tâmpit de tot computerul! Când am văzut linkul m-am gândit că ai scris despre ‘pad-uri'(pads)!!
Mă duc să-mi torn o cafea în cap!
Activismul ecologic e la modă. Și asta e foarte bine. Din ce în ce mai bine.
drujbele… in mana unor smintiti sunt unelte de genocid ecologic. vorba aia, se taie ca-n codru…la propriu.
@ Bogdan, int-adevar paduri asa frumoase ca in Suceava rar am mai vazut in alta parte… desi si pe la voi si-a facut de cap unul … stiu eu cine.
Ce ati facut cu Ziua Pamantului, va stricat greva activitatea?
@ Of, Andi, dimineata e mai greu. (dar eu sunt vinovata ca nu invat sa scriu si aici cu diacritice). In alta ordine de idei, la mine nu e vorba de moda si nici de activism, eu nu fac voluntariat… n-am cand. dar mi-as dori sa imi dea Dumnezeu sanatate macar cat am scris eu despre paduri, despre proiectele de impaduriri din judetul nostru, despre cat lobby am facut pentru obtinerea banilor necesari impaduririi. Si, oricum, niciodata nu as face ceva ce e la moda, in niciun domeniu… asa sunt eu, ori cu un pas inaite, ori cu unul in urma, nicodata in rand cu lumea buna 🙂
@ Daniel. La Braila a fost exact genocid, la propriu si la figurat, pentru ca balta s-a transformat in insula cu pierderea multor vieti omenesti.
O zi verde tuturor!
putin pe off
Acum 12 ani mi-am plantat in curte un puiet de nuc.
An de an l-am urmarit cum creste, cum isi formeaza coroana. Am prins mult drag de el, uneori chiar discutam …
Tot cu vreo doispe ani in urma, un vecin si-a plantat un tei care in timp a ajuns la fel de falnic. Numai ca din motive care-mi scapa, recent l-a taiat !
Ei bine, sunt un om destul de crestin – insa nu-mi pot infrana antipatia organica pe care mi-o starneste fie si simplul contact vizual cu acel om.
Discut cu oameni ce au sansa sa colinde lumea, vad filme si poze din diferite tari – aproape peste tot natura e la loc de cinste.
In schimb la noi, printre ciupercariile de viloaie verdeata e aproape inexistenta.
Chiar suntem o tara cu mentalitate exclusiv agricola ?
(asta ca sa ma exprim elegant !)
Se spune ca implinirea unei vieti e data si de plantarea unui pom.
Ce buna ar fi o campanie ”omul si pomul” care sa constientizeze populatia, macar printr-o simpla intrebare care intr-un context media bine studiat, sa devina la moda ”ti-ai plantat copacul ?”
ps :
– a ramas in constiinta colectiva poantele cu ”Dorel” sau ”laser frate” sau ”mancatul asta nu-i asa de simplu cum crede lumea” sintagme care au determinat vanzari spectaculoase.
De ce nu e posibil ca pe fondul unor clipuri la fel de destepte sa se poata insera si sensul unui ”ti-ai plantat copacul” 🙂
Ganditorule, ai scris pe sufletul meu…
Am totusi multumirea ca tanara generatie gandeste mult mai sanatos decat noi. Ma bucur ca am resit sa fac din copilul meu un ecologist convins, ma bucur ca foarte multi dintre prietenii lui iubesc si ocrotesc natura.
E o campanie „Romania prinde radacini” pentru care eu am tot respectul.
Cati,in zona Brasov-Fagaras-Rupea erau cele mai dese paduri,aici in anii ’45 se ascundeau partizanii care luptau impotriva ciumei rosii,dar ordinul dat de Pauker si sovietici a fost despadurirea ,dar nu numai a zonei Fagaras-Arges,dar si a Bucovinei,Vrancei,Banat,ca sa-i prinda pe partzani si uite ca azi aceasta metehna comunista continua ,trist…o zi minunata !
p.s.ai o dedicatie muzicala.
Eheiiiiiiiiiiii, Tavi, si in balta noastra se ascundeau de potera Codin, Terente, Coroi. Ce vremuri, ce vremuri! Astia luau de la bogati si dadeau la saraci. „Haiducii” de acum iau de la saraci si dau la bogati (spaga)…
si din partea mea tot respectul pt campania mentionata, doar ca eu abordam lucrurile dintr-o perspectiva in care inertia mesjului ar putea responsabiliza mai eficient – adica sa ramana mai mult timp in mintea omului, nu sa dispara odata cu terminarea emisiunii de la tv.
Ma rog, ziceam si eu ! 🙂
[…] Paduri ce-ar fi putut sa fie… « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte // 22/04/2010 la 14:28 | Răspunde […]
Eu doar am mentionat acea campanie ca un prim pas spre normalitate. In sfarsit cineva face ceva. Nu are nicio legatura cu ideea ta, care se adreseaza publicului larg (ca sa spun asa), o campanie care se adresaza fiecaruia dintre noi, care nu are nevoie de publicitate a rezultatelor sau de finantare enorma. Ce spui tu e o campanie de suflet, fiecare sa cumpere un copac si sa-l planteze intr-un loc drag.
Dar ma gandeam acum, poate ar fi bine sa incepem noi, pe bloguri (bineinteles numai cine vrea). Eu nu-s asa desteapta in calculatoare ca sa concep un widget (nici macar nu stiu daca acesta este temenul corect, dar cred ca se prinde ideea)dar daca cineva ar putea sa faca, noi sa-l postam cat mai vizibil. Nu stiu zic si eu. Tu ce zici?
Unii nu urmăresc decât să devină din bogați mai bogați cu orice preț, în timp ce mii de copii mor anual din cauza sărăciei… Nu e drept și Pământul se va răzbuna într-o zi…
Trist dar adevarat ce spuneti. Eu cred ca deja razbunarea a inceput, doar ca noi suntem prea orbiti de lucrurile marunte ca sa intelegem asta.
Toate chestiile astea cu protejarea mediului sunt doar povesti. Guvernele lumii (majoritatea lor) nu au ca prioritate asa ceva. Guvernantii (mai ales cei din Romania) au doar obiective pe termen scurt. Cel mai important obiectiv al unui guvern este acela de a mai prinde un mandat la guvernare. Trist dar adevarat: putin le pasa autoritatilor de mediu, de sanatatea acestuia si implicit de sanatatea oamenilor. Asa cum unii au zis ca secolul 21 ori va fi unul religios ori nu va fi deloc, tot asa putem spune ca daca sec 21 nu va fi unul al ecologiei atunci secolul 22 nu va mai fi deloc.
„Din jale s-a-ntrupat Electra”. 🙂
Am putea face schimb de linkuri?
Și cred că putem renunța la formulele de politețe. 🙂
[…] s-or găsi într-o gospodărie ţărănească obişnuită şi săracă. Cu suflet cald, plin de abecedar si sfaturi, pentru cei care încep o viaţă nouă, Învăţătorul (care era şi directorul şcolii), […]
@ Corneliu – Cand banul conduce, nimeni si nimic nu mai conteaza. Natura le-a dat suficiente semne, ma gandesc ca poate vor intelege ceva pana la urma.
@Gabriela – Cu multa placere.
Si tot pentru Gabriela.
Am citit prezentarea de pe blogul tau si am gasit inca un element comun – feciorii. Si ca sa intelegi de ce spun asta, am sa iau cu copy-paste un comentariu de-al meu pe care l-am postat la Andi pe blog.
„Uite, si ca sa nu ies din “trendul” comentariilor, am sa iti spun si ceva mai haios. Bineinteles legat de copilul meu, dar si ca sa intelegi ca nu are ceva special cu ziarele. Deci, in toata perioada campaniilor electorale de anul trecut, am avut o mare problema. Ocolea anumite zone din oras pentru ca era “disperat” de numarul mare de afise. Aproape plangea, “Cum sa ucizi atatia copaci ca sa afisezi o singura poza de atatea ori! Era suficienta una”. Drept pentru care, la un moment dat a decretat: cand ma voi face mare o sa ma fac “lipitor de afise”, si am sa pun doar cate o poza cu fiecare nene…Iar daca nici asa nu se rezolva, (avea si o varianta de rezerva), ma voi face primar. Si … nu voi mai permite nimanui sa lipeasca afise nicaieri. Si avea el un feeling… si-a dat seama copilu’ ca a fi liptor de afise inseamna ceva alergatura 🙂 …asa ca a si inceput campania prin casa: Votati Lupascu daca vreti oxiden! Votati Lupascu daca vreti sa scapati de gunoaie, nesimtiti si puturosi (alte mari probleme care nu-i dau pace, mai ales seara cand nu are chef sa adoarma si cauta tot felul de subiecte “incitante”..”
Buna ziua! un partid conservator puternic , poate salva tara de la dezastru , in UK si in Romania desigur , padurile fac parte din identitatea noastra ca neam , daca nu avem respect pentru noi , sa avem respect pentru urmasii nostrii , Conservative is the solutions for as!Valorile acestui pamant , valorile neamului romanesc se impletesc pentru vecie cu destinul fiecaruia dantre noi , padurea , verdele si cerul albastru sunt de neegalat !
In unele chestii adevar grait-ai John, dar in altele… daca i-ai vedea pe conservatorii braileni…
1. ”un prim pas spre normalitate”
Hm, asa sa fie 🙂
2. Aveti dreptate – n-am realizat ca ridicasem problema pe suport emotional.
3. Nu sa fie achizitionati, ci oferiti (are dreptate ”agentul electoral” de mai sus – in loc de afise, cu banii aia mai bine acum niste material saditor, iar rezultatele vor fi vizibile exact la electorale.) 🙂
4.Ideea cu banerul e excelenta ! De vazut cine se pricepe !
Atunci sa asteptam pe bunul samaritean. Poate s-o gasi vreunul in toata blogosfera asta si daca gasim, stabilim pasii urmatori.
„..Si niciodata nu vor fi..”
Dintotdeauna mi-au displacut „padurile” cu copaci aliniati, in randuri paralele, ale „plantatiilor”! Codrul..salbaticia, misterul, ascunzisul…sunt inlocuite cu..”cresteri controlate arboricole”! Poate nu intamplator, individul controlat total al…”viitorului” va avea ca simbol al „naturii salbatice” padurile din acele plantatii…Apoi se va linisti…Totul e asa cum trebuie sa fie..e „normal”…
„Incalzirea globala”… dupa datele REALE se pare ca nici nu a existat…fiind doar una din nenumaratele mistificari servite lumii..Primavara asta e…cea mai rece de care imi amintesc…Cat despre iarna…ger, zapada multa, care nu se mai sfarsea..
In „ceremonia ceaiului ” la japonezi.. se alege un pavilion in gradina…Apoi se matura frunzele de pe alei si..se scutura altele proaspete! Asa ar trebui plantati pomii…Ca o padure „noua” nu una..”artificiala!”…
Codrul salbatic… la ce imagine frumoasa ne-ai dus tu, George.
La noi la campie insa cam aceasta e singura solutie, plantarea conform normelor in vigoare care, exact asta spun alinierea. Si ei, copacii, ca si noi, oamenii.. aliniati ca niste soldatei cuminti.
Daca am distrus ce ne-a lasat Dumnezeu…
la noi…campiile Elizee, cu semnificatia de rigoare, hihi, pt. ecologie
Bună ziua!
Avem nevoie atât noi, cât și Pământul, de câte o atenționare ca cea de față…Noi, pentru a păstra ce a mai rămas întreg. Pământul…pentru a fi salvat. O zi curată și frumoasă, oamenilor și Pământului!
@ Dan, ce sa zic… la Braila greci si italinei (urmasii Romei) avem, la capitolul eroi si virtuti stam mai prost, dar compensam cu mandrie (multi se cred buricul pamantului 🙂 🙂 🙂 deci asta sa fie oare?
@ Mirela, multumesc.
[…] ar putea să pară surprinzător acest amănunt, în clasele gimnaziale eram, cu toţii, însetaţi de cunoaştere. Aşteptam cu nerăbdare predarea de noi cunoştinţe (mai cu seamă că aceasta marca, […]
[…] de premi… on Curat Constituţional! Muz…Paduri ce-ar fi putu… on Curat Constituţional! Muz…Gabriela Elena on Curat […]
[…] Sau a mea? Gabriela îmi aminteşte de un mare actor de care m-am cam îndepărtat: Jim Carrey Cati îmi trimite gîndurile la pădurile pierdute. Le resimt, chiar dacă ele mai sunt încă […]
Îmi aminteşti de o temă propusă de cineva, o colegă de redacţie, cu (mulţi/puţini, nu importă!) ani (înainte/în urmă, cine poate să preţuiască?): „Oameni despre oameni care ar fi putut să fie”. N-am renunţat, se vede, la idee, pentru că lupta nu-i nici pe departe încheiată!
Ma surprinde numarul mare de postari pe acest subiect,
de ce o zic…pe la alegeri nu se vede aceasi consistenta ccatre un partid verde….
By the way, nu-mi place sa fac politica pe acest blog, am ca fiecare convingerile mele, conservative (party) nu-nseamna si conservare sau mai bine zis sunt cei mai distantati de notiunea de conservare a naturii. Vrei conservare si reinoire a naturii , sustine verzii….
Intr-adevar la Braila situatia e dramatica… am vazut doar o padure prin jur… trebuie sa recunoastem ca nici clima nu prea ajuta… situatia din insula Brailei n-o cunosc cu toate c-am mai citit pe ici pe colo cite ceva despre….
Daca s-ar gasi un bogat cinstit si cu drag de natura, dornic sa planteze: nu i s-ar da teren; daca ar cumpara teren, s-ar scumpi brusc vecinatatile;….;…etcPS. Cred ca am mai comentat azi aici…
daca…
ma pregatisem sa va tzin o predica despre cum se comverva padurile shi vegetatzia in occident.nu se poate compara cu ce-i in romania.shi te intrebi de ce? ptr ca au avut oameni capabili la conducere care au intervenit cu planuri shi legi stricte in conservarea naturii. in occident nu potzi sa tai copacul din gradina fara aprobare. sunt multe reguli. problema este ca se defriseaza paduri intrebi in fiecare zi prin tarile sarace shi nimeni din occident nu intervine. rezervatziile naturale sunt tot mai putzine shi ingustate.eu stau shi ma intreb: oare s-a inventat mashina de produs aer?nu shtiu. ma gandesc ca in viitor o sa ajungem sa ne cumparam shi aerul pe care acum il respiram acum free.lol
[…] este o aducere de mulţumire lui Dumnezeu pentru că S-a făcut cunoscut omului prin natură şi prin Lege. Chiril al Alexandriei spune: Dumnezeu […]
@ Vania, Flavius, cu plecaciune, multumesc.
@ Ioan, e o idee excelenta, chiar n-ar trebui sa renunti la ea.
@ Buddy, in Romania, partidul verde isi face aparitia doar foarte timid, in campania elctorala. NU strange voturi pentru ca lumea nu-l cunoaste. 4 ani nu aude nimeni de ei iar intr-o luna de campanie ce crezi ca poti sa obtii – sub 5 %. La ultimele alegeri locale, pentru primarie a candidat si un verde. Desi toata campania lui s-a rezumat la cateva conferinte de presa a reusit sa stranga voturi mult mai multe decat au reusit-o politicieni cu state vechi si milioane cheltuite in campanie. Deci s-ar fi putut. Dar nici ei nu facut nici cel mai mic efort. Si nici acum nu fac.
@ Daurel, nu. Acesta e primul comentariu de la tine pe acest post. N-a mai fost nimic azi. Da, sa stii ai mare dreptate in ce spui.
@ Leo, pentru aceasta inconstienta vor plati scump generatiile viitoare.
O zi frumoasa tutror!
[…] fiii lui Dumnezeu s-au văzut fie fiinţe cereşti, fie îngeri căzuţi. Credem că mai potrivit e să-i înţelegem pe urmaşii lui Set[3], cei ce au început […]
[…] de astfel de gânduri şi simţindu-se neputincios, George decise să studieze din nou convorbirea mea […]
Comunismul, bată-l vina,
În toate ” rele” e pricina !
Ce anticomunistă îndrumare,
A declanşat, Criminală Defrişare,
Chiar după Retrocedare?
Nu ar fi, mai onorabil..,Să încercăm,
Demn şi Ferm,, să Denigrăm,
Năravu-ne, vai, lamentabil?
nu toti sarbatorim Ziua Pamantului. unii mai sunt si contra http://iuliansirbu.wordpress.com/2010/04/23/opriti-salvarea-pamantului/
Buna Iulian. Nu neg cele spuse de tine despre nesimtire, furnici, sapaturi etc. Si totusi, sa plantezi un copac, o floare, de ce ti se pare asa aberant!? Aici nu e vorba despre „Captain Planet”, e vorba de o incercare timida de a reapara din stricaciunile facute de altii. Pentru ca oricat ai vrea tu sa pari de cinic, distrugerea abuziva a padurilor are repercursiuni vizibile: aridizare, alunecari de teren, zapada viscolita, vaturi puternice. Nu salvam planeta, fii sigur de asta, dar ne infrumusetam si usuram viata. Si daca asta inseamna egoism pentru tine, da sunt egoista. Spui ca esti in Irak. Ai vazut ce frumos e acolo in deset? Eu n-am fost nu stiu dar mi-au povestit altii si am vazut si la televizor. E o „splendoare”. Eu nu mi-am propus sa impaduresc Irakul, sa impaduresc desertul, dar daca pot prin plantarea unui copac la mine la campie sa aman cat mai mult transformarea campurilor noastre in desert, am sa o fac fara retinere. O zi buna!
Cati, nu mi se pare aberant sa plantezi un copac, si eu am plantat cativa pana acum. Incercam doar sa trag un semnal de alarma pt ca mi-am dat seama ca ecologia incepe sa devina noua religie mondiala. Vrem sa luptam contra poluarii, vrem sa ne „infrumusetam si usuram viata” cum spui tu, insa trecem pe strada la fel de usor pe langa cineva cazut, a devenit Ora Pamantului mai importanta (pt unii) decat semenii nostri. Desertul irakian si oricare alt desert din lumea asta nu a aparut datorita taierii abuzive a copacilor, ci datorita unor forte superioare noua: vantul, diferentele de temperatura intre zi si noapte(asta imi aduc aminte de la orele de georgrafie). Sa spunem ca am impaduri toata planeta maine si n-ar mai fi niciun pic de desert, am respira aer curat etc. Poate ne-am prelungi viata cu cativa zeci de ani, dar la un moment dat tot vom muri si vom ajunge undeva. In afara de corp, mai avem si un suflet. Pentru el cand vom incepe sa „plantam” ceva?
Eu nu te contrazic, dar amesteci rau lucrurile si apoi nu ai prins ideea in intregime.
Probabil esti mult prea tanar si de aceea gandurile tale nu sunt foarte bine ordonate. Pai daca tot murim, la ce mama naibii sa mai mergem la scoala sau serviciu, sa mai mancam, sa ne imbracam, sa ne spalam. Si daca tot murim nici hartiile si pungile de plastic aruncate aiurea n-ar trebui sa ne mai deranjeze. Nu?
Iulian, cu o moarte toti suntem datori, dar conteaza cum o faci. Poti sa mori ca un caine sau cu demnitate si inconjurat de dragoste. Nu-i asa? Depinde de fiecare dintre noi, de cum am inteles sa ne traim viata asta.
Revenind la copaci si la desert. Eu iti spuneam ca decimand padurile ( in judetul Braila cifrele arata inclusiv Balta undeva peste 100.000 ha) riscam sa ne transforman in desert. Si crima e cu atat mai mare cu cat dupa revolutie, nemaiavand paduri ne-am apucat de taiat livezi si plantatii viticole. De aceea, la nivel de judet, sunt in stare foarte degradata circa 14.000 ha de soluri nisipoase si alte cateva zeci de mii de ha saraturoase. Pe astea, daca nu le protejam cu copaci, arbusti si vita de vie, le pierdem definitiv pentru ca in cel mult 100 de ani vor fi desert. Practic la noi, in Baragan, nu vorbim de paduri in sensul larg al cuvantului ci de perdele forestiere de protectie, a drumurilor, a localitatilor, a culturilor. Subiectul e foarte amplu, eu am scris de foarte multe ori, dar ma opresc aici pentru ca nu facem o lectie de ecologie ci doar militam pentru plantarea cat mai multor copaci. Ca asta nu va ajuta la salvarea planetei, poate ai dreptate, dar macar noi avem sufletul impacat ca am incercat.
O planeta trece pe lînga planeta Pamînt si o întreaba:
– Ce mai faci, soro? Nu te-am vazut de milioane de ani!
– Nu prea bine… stii… mi-au iesit Homo Sapiens…
– Nu te îngrijora, o sa treaca! Am avut si eu!