Revolta la Spitalul Judetean Braila

 

„Cati, trimiteti pe cineva aici! E jale!”. Cand prietena mea, asistenta la Spitalul Judetean Braila, m-a sunat ieri si mi-a spus cuvintele acestea, am simtit in glasul ei o panica pe care nu i-o mai percepusem niciodata. Ea, o persoana  puternica, echilibrata, stapana pe sine, parea atat de ingrijorata, pur si simplu depasita de situatie. Pe fundal se auzeau tipete, fluiere, pocnitori, lozinci strigate cu furie. Un zgomot infernal. Banuiam o multime dezlantuita.

Colegii mei erau deja acolo, fusesem anuntati cu putina vreme in urma, dar nimeni nu se gandea ca se va ajunge la o revolta de o asemenea amploare, ca lucrurile vor scapa de sub control. Iar la Spitalul Judetean Braila, lucrurile chiar au scapat, ieri, de sub control. Geamuri sparte, imbranceli cu fortele de ordine, gaze lacrimogene, o furie oarba indreptata asupra a tot si tuturor. Acum, cand scriu aceste randuri, multimea este tot in curtea unitatii. Pentru a doua zi.
Disperarea, spun grevistii, i-a adus in situatia aceasta. Si sunt de inteles daca ne gandim ca, de fapt, ceea ce i-a determinat sa recurga la aceasta forma extrema de protest este taierea sporurilor, taiere care vine dupa ce Guvernul a decis micsorarea salariilor cu 25 % in intreg sistemul bugetar. In plus, securea disponibilizarilor planeaza asupra lor, iar spitalul se zbate sa supravietuiasca intr-o saracie crunta.
Privesc imaginile, vorbesc cu colegii mei, si nu-mi vine sa cred. Simt Braila aruncata inapoi in timp, pe la mijlocul anilor ’90, cand o disperare asemanatoare scotea in strada mii de oameni care strigau la unison: „Vrem sa muncim!”. Acum, asistentii de la Judetean striga: „Nu suntem sclavi!”.

Filmul evenimentelor de ieri de la Braila il gasiti aici. Iar aici, punctele de vedere ale colegilor mei Marian Coman ,  Cristian Robu Corcan si Liviu G. Stan.