Şi-au încălecat pe-o şa …

… şi au refăcut povestea „Afacerea Stejaru” aşa: nu toate cele 13 hectare sunt vizate pentru a fi defrişate, este vorba doar de 4. Planul nu ar fi bătut în cuie, ci doar la stadiul de proiect. În plus, decizia finală va aparţine comunităţii şi va putea fi exprimată în cadrul unei dezbateri publice.

Ce glumă bună! Care va să zică, grupul acesta de „investitori” a reuşit să ajungă până aici fără ca cea mai vagă bănuială să răzbească, fără să ridice măcar un semn de întrebare, şi acum, dintr-o dată, opinia publică e cea care va decide. Nu zău! Păi câte afaceri nu şi-a realizat Caruz, de exemplu, cu „avizul” brăilenilor exprimat în cadrul „dezbaterilor publice”! Ce naiba! Pe pariu, dacă informaţia aceasta nu ar fi ajuns la urechile colegilor mei şi aceştia nu ar fi scris, opinia publică n-ar fi aflat şi s-ar fi trezit buimacă tocmai când buldozerele ar fi început să doboare copac după copac!? CITITI MAI DEPARTE AICI.

Materialele suport pentru acest editorial le gasiti AICI  (Vor sa taie Padurea Stejaru!)  si  AICI (Afacerea Stejaru – Cine se ascunde in spatele retrocedarii a 13 ha de padure)

Publicitate

Miercurea de ras incepe martea. Criza

In timp ce marile cotidiane scriu de zor zilele acestea despre crizele biliare sau de pancreas, crizele de nebunie, depresie sau etilice, eu am sa va readuc cu picioarele pe pamant. Si am sa va informez ca, cei mai mari economisti ai lumii s-au reunit in week- end-ul trecut la Bucuresti, pentru a gasi cea mai rapida si eficienta solutie de iesire din criza. Evident criza economico-financiara. Iata solutia!

In plus, specialistii au explicat ca, pentru ca economia mondiala sa se refaca, sunt suficiente urmatoarele: 1. Chinezii sa nu manânce o zi. 2. Rusii sa nu bea o zi. 3. Românii sa munceasca macar o zi.

 

Hristos a Inviat!

Voi toti, ce-ati plans in intuneric
Si nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastra-nghenunchere
Sculati… Christos a Inviat!

Christos a înviat (A. Vlahuta)

Sarbatori cu bine!

Miercurea de ras. Din nou problema.

Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zângăneşte de gâze, pe o pajişte mică şi verde cu aria 3,5 hectare pasc doi cai de aceeaşi culoare şi prăsilă, care diferă între ei numai prin faptul că unul are coada legată. Pajiştea are formă de paralelogram şi un cal mănâncă iarbă, mişcându-se pe diagonala acestuia, iar celălalt – pe laturi. Care din aceşti cai va mânca mai multă iarbă într-o oră, dacă au poftă de mâncare egală şi pătura vegetală a pajiştei este la fel pe toată suprafaţa?

Nişte papiţoi!

Când s-a vorbit pentru prima dată în România despre subvenţii, îmi aduc aminte că la Direcţia Agricolă se organizau special conferinţe de presă, prin care noi, jurnaliştii, eram informaţi cu lux de amănunte despre rostul acestor bani. Se va obţine astfel un echilibru macroeconomic, ni se spunea, dar, foarte important, se va asigura siguranţa alimentară. Ne-au repetat până la epuizare că sumele acestea, practic direcţionate din taxele şi impozitele pe care le plătim noi toţi, nu sunt un sacrificiu. Ele se vor întoarce tot la noi, prin preţuri mai mici ale produselor agricole şi, implicit, ale alimentelor. Iar mesajul era mereu acelaşi: „Dăm cu o mână, dar cu cealaltă primim”.  Cititi mai departe AICI.

Miercurea de ras incepe martea

Problema : Un constructor este platit cu 50 $ pe ora. Sunt angajati doi constructori, pentru instalarea a 7 PILONI DE FONTA, in scopul de a opri parcarea masinilor pe trotuar. Instalarea unui pilon dureaza o ora.

Intrebare: In cit timp vor realiza unde au parcat masina?!…

Primarii brăileni cer statului să finanţeze reabilitarea sistemului de irigaţii

 

În 1989, România dispunea de peste 3 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, iar pe mai bine de 2 milioane de ha se executau lucrări pentru combaterea eroziunii solului. În primii ani de democraţie, sistemul de îmbunătăţiri funciare a fost aproape devastat, mii de hectare de amenajări fiind distruse prin furturi sau vandalizări. În prezent, abia dacă se mai pot iriga, la nivel naţional, vreo 500 de mii de hectare, şi acestea cu costuri uriaşe. Inconştienţa acelor ani se plăteşte scump acum, la fel de scump cum se plăteşte şi inconştienţa cu care ani la rând am decimat pădurile. Iar lucrurile acestea se resimt acut şi în verile toride şi secetoase, dar şi în primăverile şi toamnele capricioase sau în iernile tot mai lungi şi mai grele. Iar primii care le resimt sunt agricultorii, ajunşi în situaţia de a privi aproape neputincioşi cum se alege praful de munca lor, culturile suferă, iar terenurile se degradează. Cititi mai departe  AICI.

Electrica usucă irigaţiile

„Sistemul de irigaţii este, cu contribuţia mai multor factori, una din cele mai mari catastrofe ale României”, spunea cu puţină vreme în urmă ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Iar dacă privim atent la ce s-a întâmplat anul trecut, când s-au aplicat udări pe mai puţin de 5% din suprafaţa irigabilă a ţării, şi analizăm premisele sub care se discută acum declanşarea şi derularea campaniei de irigaţii de anul acesta, îi dăm deplină dreptate. De ce a devenit atât de acută în ultimul an problema irigaţiilor, când de 20 de ani doar ne plângem de milă şi ne acuzăm că am asistat fără nicio reacţie la distrugerea sistemului!? Simplu. Dacă până în 2009, prin banii alocaţi de guvern ca sprijin financiar, agricultorii se mai descurcau cum, necum, în 2010 Uniunea Europeană a interzis României acordarea oricăror subvenţii destinate udării culturilor. Cititi mai departe AICI.

Aveam eu o prinţesă

În ţara asta toate-s nelumeşti  iubirile par trepte către moarte – aveam eu o iubită-n Bucureşti ce mă dorea şi mă voia departe M-ademenea cu şoapte şi tăceri îngenuncheam şi se umplea de mine ne căţăram în vârf de palmier strigând la Dumnezeu că ne e bine

Miercurea de ras. Problema

Trei studenti opresc la un hotel sa inchirieze o camera . Pretul unei camere este de 30 lei . Fiecare pune cate 10 lei si achita camera . Dupa un timp, receptionerul realizeaza ca trebuia sa le faca o reducere  de 5 lei .
Cheama portarul si-l trimite cu 5 lei sa-i duca studentilor in camera . Portarul,  suparat ca nu a primit bacsis, opreste 2 lei, cu gandul ca cei trei isi vor imparti mai usor restul (5-2=3).  Studentii fericiti iau banii si-i impart la 3 – cate un leu de fiecare . Deci, initial,  au dat cate 10 lei, dar au primit inapoi 1 leu, rezulta deci ca a platit  fiecare cate 9 lei .
Sa facem calculul : 9 lei x 3 studenti =27 lei + 2 lei opriti de portar = 29 lei ….. Unde este un leu ?