Pentru 6 milioane, eu nu mă dau dimineaţa jos din pat!

Noiembrie 25, 2011

Îi vedea în fiecare dimineaţă. Puţin după ora 8.00, îşi făceau apariţia printre standuri şi tarabe. Un băieţel de 9 – 10 ani şi o fetiţă de vreo 7. Neîngrijiţi, slăbuţi, cu ochii cârpiţi încă de somn. De milă, vânzătorii le dădeau ce aveau la îndemână, un fruct, un covrig, o pâine, o bucată de salam, o felie de brânză. În jumătate de oră încărcau o sacoşă şi dispăreau. Până a doua zi, când povestea se repeta. Într-o dimineaţă rece de toamnă, însă, când i-a văzut tremurând în nişte bluziţe subţiri şi cu picioarele în nişte şlapi rupţi, fără şosete, nu a mai rezistat. Avea acasă doi copii, cam de aceeaşi vârstă, cum să rămână indiferent?  Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.

Anunțuri

Cum ne-a crescut Dumnezeu PIB-ul

Noiembrie 17, 2011

Economia românească a crescut în perioada iulie-septembrie cu 4,4%, cel mai ridicat avans trimestrial din ultimii trei ani. Cine credeţi că ne-a scos din rahat, pardon, colaps? Ei bine, spun analiştii, principalul „vinovat” este agricultura, care a adus PIB -ului un plus de peste două procente.
Nu vă bucuraţi, însă, plusul acesta nici pe departe nu reprezintă un prim pas spre normalitate, spre ieşirea din criză. E doar o picătură de speranţă într-un ocean de incertitudini şi frământări. Şi nu mă refer aici neapărat la contextul economico – financiar european sau mondial, ci la faptul că această creştere economică înregistrată acum e doar o întâmplare. Ea nu are o bază sănătoasă, stabilă, previzibilă şi musai repetabilă. Ci, mai degrabă, e rezultatul unui noroc cu carul, venit de sus, din cer.  Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”. 


Omul bun şi statul strâmb

Noiembrie 10, 2011

Om bun. Ce mai reprezintă pentru societatea de astăzi conceptul „să fii bun”? Bun creştin, bun coleg, bun cetăţean, bun român. Om bun. Câţi dintre noi mai reuşim astăzi să fim buni! Buni în sensul acela atotcuprinzător al cuvântului, adică sinceri, corecţi, cu bun simţ, cinstiţi, curajoşi. Mai putem fi noi astfel, astăzi, în această societate care parcă are un singur scop: să „ucidă” omul bun din tine? În această societate anapoda, câţi dintre noi ne mai permitem „luxul” de a fi buni?

Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.


Nu trage, domn’ ministru!

Noiembrie 4, 2011

Şi nu mă mai ameninţa. Că-s eu, fraierul ăla de contribuabil, care, deşi munceşte pe rupte zi de zi, trebuie să facă împrumut la CAR ca să-şi repare două, trei măsele. Da, ăla care, deşi plăteşte fără să crâcnească contribuţiile la sănătate, stă 5 ore la coadă pentru un amărât de ecograf şi e nevoit să dea şpagă doar ca să îl consulte un doctor. Adică eu, ăla care, deşi e cu plata impozitelor la zi, n-are încotro şi-şi trimite copilul la şcoală, să stea 5 ore în frig, că deh, şcoala are prea multe datorii şi nu-şi permite să dea drumul la căldură mai devreme de 1 noiembrie. Şi că tot veni vorba de încălzire, exact domnu’ Laszlo, sunt eu, nesimţitu’ ăla de contribuabil care a îndrăznit să se îndatoreze prin bănci să-şi pună centrală de apartament. Acum, nu ştiu de ce v-aţi supărat aşa de rău pe mine pentru cutezanţa asta, că, zău, dac-am făcut-o cu rea-credinţă!  Citeste mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.


Am mai rămas 67

Noiembrie 2, 2011

Trebuie să reparăm acoperişul. De câteva săptămâni doar despre asta se vorbeşte în bloc. Eu una, când am auzit, am intrat în panică. Ştiu ce cheltuială presupune o asemenea lucrare – ar fi a treia în cei 8 ani de când locuiesc aici. Şi la fel de bine ştiu că, de data aceasta, efortul va fi enorm. Am încercat să vorbesc la administraţie. Am încercat să le spun că e criză, că veniturile au scăzut dramatic, că fiecare încearcă acum doar să supravieţuiască. Că această reparaţie, nechibzuită din vreme, va da peste cap bugetele multor familii. Am încercat să le sugerez că ar fi bine să amânăm pentru anul viitor şi să încercăm din vreme să strângem banii, puţin câte puţin. Am încercat să îi avertizez că o asemenea intervenţie, odată începută trebuie imediat achitată, că acest efort la început de toamnă, neplanificat, s-ar putea răsfrânge periculos asupra datoriilor la întreţinere şi că, în miez de iarnă, ne-am putea trezi fără căldură şi apă. Au rămas neclintiţi. Citește restul acestei intrări »