De-alde „Să trăiţi, şefu!”

„X” a ajuns director de serviciu deconcentrat. „Y” a ajuns mare într-un minister. „Z” a prins o funcţie babană într-o agenţie. Iar altul are un cuvânt greu de spus în nu ştiu ce direcţie… oricum, funcţii călduţe, cu venituri onorabile. „Cum Dumnezeu reuşesc?!”, se întreabă cunoscuţii, căci nu-i recomandă nimic. Nici CV-ul, nici inteligenţa, nici competenţele. Uneori nici cazierul. Şi totuşi, ajung.

Pentru că, de 20 ani, în România, pentru a ajunge „mare” undeva, important e să te „recomande” PARTIDUL. Iar „malaxorul de partid” frământă, frământă şi de 20 de ani tot scoate la suprafaţă doar „cocoloaşele”. De aia ne-am trezit… cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.

Va recomand sa cititi si: Prefectul îşi vinde serviciile PSD-ului

Publicitate

A fi sau a nu fi

Suntem nefericiţi. Suntem cel mai nefericit popor de pe planetă. Acesta este rezultatul unui sondaj internaţional, realizat în 58 de ţări din lumea întreagă, denumit „Barometrul global al fericirii”, în care România se situează pe ultimul loc. Întrebarea a fost simplă şi clară: „Sunteţi fericit?”, iar peste 70% dintre românii intervievaţi au răspuns că nu, ori s-au abţinut să răspundă. Dacă eu aş fi fost întrebată şi obligată să răspund tranşant, da sau nu, fără comentarii, fără explicaţii, fără loc de departajări sau interpretări asupra noţiunii de fericire, sincer, cred că aş fi răspuns tot nu. Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.