Bravo, domnilor! Aţi făcut şi laptele praf!

decembrie 9, 2011

Aproape jumătate din laptele de pe piaţă este contrafăcut, iar 80% nu respectă normele legale privind conţinutul, etichetarea, transportul şi depozitarea. Informaţia a fost făcută publică zilele trecute de către inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi este rezultatul unei serii de analize de laborator, pe mostre prelevate din întreaga ţară, analize comandate de Autoritate. Conform rezultatelor, jumătate din laptele supus testelor a fost găsit neconform şi, culmea, de această dată nu e vorba doar de E-uri, ci pur şi simplu de nesimţire şi inconştienţă crasă. Pentru că în ceea ce noi consumăm ca fiind „lapte”, specialiştii au găsit sare, untură de porc, seu, uleiuri vegetale, aditivi, făină şi, evident, apă şi lapte praf. Cu alte cuvinte, cumpărăm cu bani grei (laptele se apropie tot mai mult de 5 lei/litru) şi ne hrănim copiii cu „otravă”.  Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”. 


Ce porcărie de criză!

iunie 18, 2011

Când în urmă cu ceva vreme mi-am arătat scepticismul faţă de modernizarea Complexului de Porci şi respectarea graficului privind investiţiile de mediu, d-nul Caruz s-a supărat rău pe mine. La fel de rău ca şi atunci când am scris că pentru el Complexul de pe Baldovineşti este doar o investiţie strict imobiliară, din care o să mulgă până când ferma de la Tichileşti va fi complet pusă pe picioare, iar brăilenii îşi vor permite vile la marginea oraşului. Ei bine, de data aceasta, după ce va citi aceste rânduri, sunt convinsă că nu o s-o mai facă. Chiar n-ar avea de ce să se mai supere, ultima lui mutare demonstrând clar că în tot acest răstimp am avut dreptate: n-a luat nici măcar o secundă în calcul modernizarea şi realizarea investiţiilor de mediu. A muls şi atât, pozând în martir, în neînţeles, în şicanat politic. S-a plâns de câte ori a avut ocazia, dar a făcut bani. Iar noi, în tot timpul acesta, am înghiţit mizeriile şi mirosurile afacerii lui. Cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”. 


Şi-au încălecat pe-o şa …

aprilie 29, 2011

… şi au refăcut povestea „Afacerea Stejaru” aşa: nu toate cele 13 hectare sunt vizate pentru a fi defrişate, este vorba doar de 4. Planul nu ar fi bătut în cuie, ci doar la stadiul de proiect. În plus, decizia finală va aparţine comunităţii şi va putea fi exprimată în cadrul unei dezbateri publice.

Ce glumă bună! Care va să zică, grupul acesta de „investitori” a reuşit să ajungă până aici fără ca cea mai vagă bănuială să răzbească, fără să ridice măcar un semn de întrebare, şi acum, dintr-o dată, opinia publică e cea care va decide. Nu zău! Păi câte afaceri nu şi-a realizat Caruz, de exemplu, cu „avizul” brăilenilor exprimat în cadrul „dezbaterilor publice”! Ce naiba! Pe pariu, dacă informaţia aceasta nu ar fi ajuns la urechile colegilor mei şi aceştia nu ar fi scris, opinia publică n-ar fi aflat şi s-ar fi trezit buimacă tocmai când buldozerele ar fi început să doboare copac după copac!? CITITI MAI DEPARTE AICI.

Materialele suport pentru acest editorial le gasiti AICI  (Vor sa taie Padurea Stejaru!)  si  AICI (Afacerea Stejaru – Cine se ascunde in spatele retrocedarii a 13 ha de padure)


Cele două feţe ale lui Gheorghe Caruz

noiembrie 19, 2010

Gheorghe Caruz are din nou probleme cu administraţia locală. De altfel, de când îl ştiu – şi credeţi-mă îl ştiu de ceva vreme – omul de afaceri, poate cel mai prosper din Brăila, a avut în permanenţă ceva de reproşat. Veşnic nemulţumit, aproape nimeni nu a scăpat tirului lui de acuzaţii, de la capii Ministerului Agriculturii, conducătorii acestui oraş, reprezentanţii instituţiilor de control şi până la simplii cetăţeni ai urbei sau propriii angajaţi. Ba chiar şi împotriva Uniunii Europene patronul brăilean are când şi când un ghimpe. Şi toate acestea deoarece, consideră el, niciodată nu a fost suficient sprijinit, niciodată nu a fost suficient înţeles, niciodată nu i s-au recunoscut meritele şi importanţa în peisajul economic brăilean.  Cititi mai departe aici.

Citește restul acestei intrări »


Vestitorul primăverii

martie 31, 2010

A venit primăvaraaaa!!!! Iuhuuuuuuuuuuuuu!!!! Cu acest sentiment mi-am început fiecare zi de martie. De regulă, după o iarnă grea şi lungă, venirea primăverii o percep ca pe o adevărată sărbătoare. Anul acesta însă, după atâta ger, primăvara a fost şi mai mult aşteptată. Primăvaraaaa… flori, iarbă, copaci înmuguriţi, verde, soare. Ce bine că a venit primăvara!, îmi venea să strig din toţi rărunchii în fiecare dimineaţă… Asta până ieri. 

Cititi mai departe aici.


Bei ce poti, dar stii ce bei?

martie 22, 2010

Dupa decenii de nepasare, in sfarsit, si pentru Romania, protejarea mediului inconjurator a devenit o prioritate. Pe de o parte, aceasta atentie deosebita este o cerinta a Uniunii Europene, dar pe de alta, este si o necesitate. Am distrus prea multe habitate, am pierdut specii rare din flora si fauna, ne-am otravit cu buna stiinta pamantul si apa, am defrisat padurile, iar acum, natura incepe sa se razbune. Citește restul acestei intrări »


Braila azi: parfum de porc cu iz de Crin

octombrie 6, 2009

A mirosit din nou. Azi dimineata, dupa ce ne-a lasat cateva zile
linistiti, Caruz a dat din nou drumul la teava cu rahat de porc. Ca a
imbacsit din nou orasul cu miros de caca, nu-i bai. Nu e nici prima si,
cu siguranta, nu va fi nici ultima. Dar si azi? Dumnezeule, chiar si azi?
Azi, cand la Braila e prezent tot fieful liberal? Azi, cand la Braila a
venit in vizita insusi presedintele PNL Crin Antonescu? Nici macar azi
nu s-a putut abtine? Hai, ca de noi nu-i pasa, e o chestie, da nici
macar de finul Crin sa nu se sinchiseasca? Pai, bine, domnule
Caruz, asa iti intampini matale oaspetii de seama?! Citește restul acestei intrări »


Mai mult decat simple cuvinte

septembrie 25, 2009

In urma editorialului „Oras cu parfum de slugarnicie”, am primit din partea organizatiei de mediu „Green” un mesaj prin care presedintele organizatiei, Dan Paun, a dorit sa faca precizari.
Iata mesajul lui: „Adresa noastra de email este: asociatiagreen@yahoo.com.  Acolo puteti cere tabele pe care sa strangeti semnaturi. Avem deja PESTE 2.500 de semnaturi, si continua sa vina NATURAL, fara ca noi sa cerem. Deja populatia Brailei da semne ca s-a saturat. La documentul depus de noi la dezbaterea publica am primit un raspuns ambiguu de la ARPM Galati; asteptam si raspunsurile de la Apele Romane, si de la Ministerul Mediului, ca sa le atasam cand vom trimite cererea la Comisia Europeana”.

Noi, redactorii „Obiectiv”, am transmis o solicitare pe aceasta adresa de mail, am primit un model de tabel si am reusit, numai in aceasta dimineata, sa strangem circa 50 de semnaturi. Dar vom continua. Acelasi lucru poate sa faca oricare dintre voi.


Oraş cu parfum de slugărnicie

septembrie 24, 2009

Acum câteva nopţi m-am trezit brusc, cred că era 3.00 – 4.00 dimineaţa, cu senzaţia că n-am aer. M-am dus repede la fereastră, am deschis-o larg. Când colo, m-a pălit din plin un miros înţepător de la Complexul de Porci. M-a copleşit o senzaţie de neputinţă, de disperare. Sincer, nu ştiu dacă acum a mirosit mai rău ca altădată, poate că nu. Dar m-am enervat la culme pentru că exact cu câteva ore în urmă citisem adresa prin care Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi îi cerea „Complexului de Porci” să ia o serie de măsuri, ca urmare a dezbaterii publice organizate la Casa Tineretului, o mângâiere blândă pe creştet, prin care i se cerea lui Gheorghe Caruz, aproape slugarnic, să rezolve cumva, cândva, „problema deversărilor de ape uzate în Dunăre, şi implicit a mirosului degajat din cauza epurării improprii a dejecţiilor de porc”. Şi atât. Fără sancţiuni, fără măsuri clare, fără termene precise. Frustrant de-a dreptul! De aceea, în acele momente, nu senzaţia de sufocare, nu sila, nu greaţa induse de mirosul de bălegar m-au panicat, ci faptul că am realizat cât de neînsemnată, de neimportantă sunt pentru autorităţile locale. Şi ca mine alţi circa 220.000 de locuitori ai acestui oraş, împuţit sistematic de un om de afaceri. Şi, mai mult, am realizat că el, omul de afaceri, face toate aceste lucruri pentru că pur şi simplu i se permite. Domnului Caruz i se permite să ne împroaşte cu bălegar, la propriu şi la figurat. Ne împute pe noi, împute solul, împute Dunărea. Iar instituţiile abilitate a lua măsuri se joacă de-a controlul. Tac mâlc şi înghit gogoşile turnate de Caruz, cu numărul mare de oameni care şi-ar pierde locurile de muncă (de parcă respectarea legii = închiderea afacerii), cu problemele financiare cu care se confruntă, cu rezultatele testelor de calitate (pe care şi le face singur) ce se încadrează în parametrii normali, cu lipsa de înţelegere a cetăţenilor care nu vor să priceapă şi pace că nu pute de la el, ci de la canalizări şi de la animalele din gospodăriile populaţiei. Tac şi înghit din incompetenţă, din slugărnicie, din nepăsare. Vin şi ne flutură prin faţa ochilor tot felul de programe de investiţii pe mediu, eşalonate până în nu ştiu ce an, peste care, vezi-Doamne, nu pot trece.

Citeşte mai departe