A verde crud

Asa miroase simfonia asta nebuna ce da culoare vietii mele. Daca ar exista un soare verde, mi-ar placea sa capat bronz verde, iar in loc de par sa am alge. Si sa miroasa totul in jurul meu a sare, a nisip, a valuri inspumate ce aduc cu ele imensitatea. Daca ar exista un soare verde, mi-ar placea sa ma bronzez, sus, pe crestele muntilor, in verde, iar in loc de par sa-mi pieptan crengi crude de brad. Sa miroasa totul in jurul meu a vesnicie, a padure, a trainicie, a susur de izvor, a pamant. Gandurile mele ar fi toate pure precum verdele, inima mea ar fi calda si ar dainui peste anotimpuri, peste ani, peste distante.

Publicitate

Leapsa de la Andi!

Am primit saptamana aceasta o leapsa pe care, din lipsa de timp, n-am onorat-o la vremea cuvenita. Am promis insa ca o dau mai departe in week-end, iar eu imi tin promisiunile. Andi, sunt gata! O sa imi permit insa sa ies putin din tipar si n-am sa ma rezum strict la intrebari ci am sa va povestesc si cat de importante au fost cartile pentru mine, ce rol au avut ele in viata mea. 

 Am citit la viata mea atatea carti incat, acum, si un efort colosal de memorie daca as face tot nu as reusi sa-mi amintesc exact ce si cate. Am citit orice, oricunde si oricand. La flacara de lumanare, la faza scurta a unei lanterne “Licurici”, la becuri chioare de 40 W sau la lumina „ultraputernica” a unei veioze „Pioner”. Am citit tavalita pe burta, pe un pres asezat pe marginea santului, ori sprijinita cu spatele de teiul din fata casei.

Ploaie de februarie

Nu imi place ploaia. Nu imi place ploaia asta care imi izbeste strident, de cateva ceasuri, fereastra. Nu imi place in general sa ploua cand afara e frig, nu imi place ploaia cand cade necontenit toamna tarziu, si, deci, cu atat mai mult, nu imi place ploaia asta de februarie.