Subiectiv vorbind…

Iunie 28, 2012

Ceea ce îi jenează pe ei „este dificultatea răsfoirii”. Ceea ce mă jenează pe mine este incompetenţa care domneşte în Ministerul Educaţiei. Şi nu de ieri, de azi, ci de ani de zile, mai ales în cazul organizării examenelor naţionale. Că vorbim de capacitate, bacalaureat, titularizare, rezidenţiat, aproape nu a fost an în care să nu existe scandaluri, controverse, situaţii de toată jena. Ba se redactează greşit itemii, ba se concep cerinţe interpretabile, ba se iese din programă, ba se copiază în draci, ba se fură subiectele, zău dacă mai poţi să ţii şirul atâtor nereguli. În fiecare an ne lovim de altceva, în fiecare an se întâmplă altceva, încât stai şi te întrebi oare după ce criterii sunt aleşi oamenii aceştia în mâinile cărora e pus viitorul miilor de copii!? Oare nu s-or fi săturat şi ei de atâtea discuţii, oare nu s-or fi săturat şi ei s-o tot dea în bară, să fie huliţi!? Oare n-or fi şi ei măcar o dată în stare …. cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei” .

Anunțuri

Pâinea noastră neagră, cea de ani de zile

Mai 25, 2012

Mai mult de jumătate din pâinea produsă în România provine din economia subterană, în sectorul morărit-panificaţie evaziunea fiscală depăşind 70%. În general, agricultura românească pare raiul banilor negri, ultimele cifre făcute publice de actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, indicând pentru această zonă o evaziune fiscală de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Iar precizările acestea n-au fost făcute aşa, aiurea, pe un hol de minister, ci exact într-o conferinţă de presă, la Bruxelles. Conferinţă în care mesajul ministrului a fost clar:… cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.


Incoruptibilii n-au loc în rai

Mai 9, 2012

Nu în paradisul acesta fiscal, în care se scaldă agricultura românească de mai bine de 20 de ani! Ce tunuri, ce ţepe, câte netrebnicii a înghiţit pământul acesta, câte averi colosale s-au ridicat pe seama lui! Câţi politicieni nu au făcut carieră „subvenţionându-se” cu bani din pământ! Asta în timp ce alţii, adică fraierii care au visat la o pâine albă, cinstită, obţinută cu trudă şi sudoare, abia au reuşit să supravieţuiască. Dar asta e România, ţara contrastelor, a tuturor posibilităţilor, ţara în care a ajuns aproape la rang de lege expresia: „dacă un lucru merge bine, trebuie stricat”. Cu atât mai mult cu cât stricarea lui poate aduce o serie de avantaje haitei de şacali.  (Cititi mai departe in Obiectiv – Vocea Brailei )


La ei s-a terminat pământul

Aprilie 26, 2012

„Am ajuns însă într-un loc din care nu mai putem ieşi decât aşa”, pare categoric premierul Ungureanu atunci când vine vorba despre viitorul retrocedărilor. Iar ieşirea, în opinia lui, este eliminarea definitivă a restituirii în natură şi limitarea la 15% din valoarea bunului revendicat, în cazul despăgubirilor în bani. Argumentele lui sunt extrem de solide: dacă nu se adoptă măsura aceasta, peste trei luni statul va trebui să plătească 70 miliarde lei (16 miliarde de euro), adică 12 procente din PIB, către revendicatorii din cele 2.500 de dosare ce au primit sentinţă favorabilă la CEDO. Şi asta nu e tot. Pe seama precedentului creat, în următoarea perioadă…. cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei” .


O moarte care spune prea mult

Martie 23, 2012

Un bărbat în toată firea, care pleacă să se distreze într-un club cu baioneta în buzunar, nu are nicio scuză. De aceea, declaraţia criminalului din Hipodrom cum că ar fi fost nevoit să ucidă mi se pare doar o încercare de a explica un gest barbar. Da, de acord, e posibil să fi fost provocat, dar, Dumnezeule, fii bărbat, apără-ţi orgoliul bărbăteşte sau lasă oamenii legii să rezolve situaţia.

S-au îmbrâncit în club, s-au bătut afară, sirenele poliţiei se auzeau deja, de ce nu s-a oprit!? Doar el ştie. A pornit în fugă după băieţi şi doar ghinionul, se pare, a făcut ca primul ajuns să fie George Gurău. Putea fi oricare altul. Ce s-ar fi întâmplat dacă…  cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”.


Piaţa Mare – Cherrrrceaaaa!!!!!

Martie 1, 2012

Oricâte eforturi s-au făcut în ultimii 20 ani, oricâţi bani s-au cheltuit, la Brăila, transportul în comun de persoane n-a mers şi nu merge. Nici măcar introducerea în piaţă a unui serviciu privat nu a reuşit să normalizeze situaţia, astfel încât, ca brăilean, oricât ai vrea să fii de binevoitor, când vine vorba de transportul în comun, public sau privat, tot reproşurile sunt primele care îţi vin în minte. Şi asta pentru că a călători prin acest oraş cu un mijloc de transport în comun înseamnă nervi, aglomeraţie, praf, hârburi, manele, transpiraţie, înjurături, fum de ţigară. Nu au reuşit şi pace să impună un transport civilizat, sigur, fluent, elegant.

„Braicarul” n-a fost capabil niciodată să… cititi mai departe in ” Obiectiv – Vocea Brailei” 


Cum să furi milioane de dolari

Februarie 24, 2012

Simplu. Te doare în cot de banul public, provoci o brambureală de nedescris în toate evidenţele şi situaţiile financiar – contabile, nu-ţi pasă de creanţe, mai ales dacă acestea ar trebui încasate de la clientela ta politică, lucrezi pe lângă lege, la plăţi aşezi virgula în funcţie de interes, ai grijă să îţi mulţumeşti personalul, căruia îi decontezi cheltuieli ilegale sau necuvenite, aloci fonduri după ureche, după reguli doar de tine ştiute. Totul asezonat cu angajaţi incompetenţi şi piloşi şi un şef care să nu comenteze şi, vorba românului, să semneze „ca primarul”. Iată reţeta perfectă, cu care nu ai cum să dai greş! Şi, dacă procedezi aşa, nici măcar nu trebuie să te stresezi prea mult. Unu: la Brăila, şansele să fii verificat într-un an sunt de 28 la 233. Doi: şi dacă eşti prins cu mâţa-n sac, ai dreptul să ataci în instanţă… şi câte nu se rezolvă în instanţă! Trei: păi dacă la abateri financiar – contabile sau prejudicii clare de sute de milioane de dolari rişti o amendă de câteva sute de lei şi nişte avertismente… doar să fii prost să nu încerci. Zău aşa, cum să nu… cititi mai departe in „Obiectiv – Vocea Brailei”