Ia în bot, chiaburule!

Nu-şi revenise bine după ororile războiului, mai avea încă în minte imaginile cumplite ce-i măcinaseră anii tinereţii, când în sat s-au făcut simţite primele zbateri comuniste. Nu a luat în seamă. Şi-a văzut de viaţă, s-a căsătorit, a făcut copii şi a muncit pe brânci, să nu se risipească avuţia moştenită de la moşii săi, vlăguită deja în anii războiului. „Lasă-i, băiete, îi spunea bunicul, noi ne-am făcut datoria faţă de ţară, ai grijă de copchiii tăi! Ăstora le-o trece fumurile când ‘or veni americanii!”.