Mos Nicolae trebuie sa vina!

– As vrea sa vorbesc ceva cu tine, foarte important, numai noi doi. Vreau sa fii sincera.

Asa a inceput, in urma cu doua seri, discutia de noapte buna cu fiul meu.

– Vreau sa imi pui daca exista Mos Nicolae.

– Tu ce crezi, exista!?

– Eu am intrebat primul.

– Bine. Da, exista… Dar mi s-a parut ca zaresc in ochii lui un licar de ironie. Si atunci mi-am zis, ok, a aflat.Asa ca timid am incercat sa tatonez terenul. Trebuia sa aflu ce si cat stie, ce si cat intuieste.

– Sau, poate, nu exista… In urmatoarea secunda insa ochii ii erau plini de lacrimi. A intors brusc fata catre perete si printre sughituri a intrebat, aproape cu disperare: – Chiar nu exista!?

Mi-am amintit atunci cat a suferit in vara, cand dintr-o eroare prosteasca a fost demascata Zana Maseluta. Si cat a fost de dezamagit apoi cand si-a luat adio de la urmatorul premolar. Era ceva banal acum sa mai piarda un dinte, magia disparuse. Dar Zana Maseluta era doar o biata zana, asa, mai mult pentru fetite, pe cand mosul…..

Discutia a mai durat pret de o jumatate de ora, cu argumente si contraargumente, cu indoieli si sperante, si s-a incheiat apoteotic:

– Dar eu i-am scris deja, trebuie sa vina.

– Pai daca trebuie, va veni!

Cred ca in fiecare dintre noi exista un pusti care in asemenea seri speciale iese din ungherul in care a stat ascuns peste an si asteapta o magie. Fiecare dintre noi spera plin de emotii sa primeasca subtile dovezi de iubire. Si, indiferent de realitate, in sufletul nostru fiecare dintre noi stim ca Mosul exista si ca in sacul lui magic are cate ceva pentru toti.